Un Borderline NU este acea persoană care:
Are o dispoziție depresivă pentru o perioadă lungă de timp; și-a pierdut interesul și/sau plăcerea pentru activitățile care le făcea cu drag; începe să aibă toleranță redusă la frustrare și un nivel al energiei scăzut. Aceste caracteristici formează (sumar) tulburarea depresivă. Persoana cu Borderline are perioade de tristețe, însă nu se extind pe perioade lungi de timp, iar sentimentul de vid interior reduce capacitatea de a resimți plăcere, crește iritabilitatea și confuzia în legătură cu propria persoană.
Are pentru o perioadă lungă de timp stări depresive, urmate apoi de episoade în care este extrem de energic(ă), vorbăreț (vorbăreață), încrezător (încrezătoare) în forțele proprii, ajungând la comportamente de risc pentru propria persoană. Aceasta este o descriere sumară a tulburării bipolare. Persoana cu Borderline este, adesea, extrem de imprevizibilă, în special legat de reacțiile și emoțiile proprii, însă aceste reacții sunt consumate repede. Nu se prelungesc pe perioade mai lungi de 3 zile (cum se întâmplă, spre exemplu în tulburarea bipolară, unde episoadele durează minim o săptămână).
Este extrem de vigilentă față de potențiale pericole, prezentând tulburări ale somnului și iritabilitate, o dispoziție/gânduri negative și evită anumite locuri/persoane/evenimente, din cauza unor trăiri persistente de frică a unui potențial pericol. Aceste caracteristici descriu sumar tulburarea de stres posttraumatic. În cazul unei persoane cu Borderline (în cazul în care nu a experimentat un eveniment traumatic) poate prezenta câteva similitudini cu PTSD-ul, însă diferență majoră este dată de faptul că nu prezintă flashbackuri intruzive ale evenimentului traumatic.
Este neîncrezător (neîncrezătoare) în cei din jur, fiind mereu vigilent(ă) în legătură cu intențiile celorlalți. Gândește că ar putea oricând să îi facă rău, direct sau indirect. Aceasta este descrierea sumară a tulburării de personalitate paranoidă. Un border poate avea tendințe paranoice, însă scopul acestor comportamente sunt de a se proteja de un eventual abandon, fiind mereu vigilent(ă) în legătură cu schimbările apărute (observate sau interpretate) în relație cu cei din jur.
Își ignoră propriile nevoi și responsabilități în vederea satisfacerii nevoilor și responsabilităților altora. Tolerează relațiile abuzive fiind submisiv(ă) constant, cu scopul de a nu-i supăra sau deranja pe cei din jur, cât și pentru a păstra alături, cu orice preț, partenerul. Aceasta este o descriere sumară a tulburării de personalitate dependentă. Persoanele cu Borderline tind să dezvolte o dependență doar în relație cu partenerul, pe care ajunge să îl idealizeze pentru siguranța oferită.
Crede cu putere într-o idee fără a putea fi flexibil(ă) în legătură cu aceasta, fixându-și credințele și valorile în jurul ideii (spre exemplu, „mă va abandona cu siguranță”), care poate fi extrasă din realitatea obiectivă și atunci vorbim despre tulburare delirantă sau care cuprinde și halucinații - atunci vorbim despre tulburarea psihotică. Persoana cu Borderline poate prezenta deliruri de scurtă durată și episoade psihotice scurte, însă numai în perioade stresante și/sau sub influența unor substanțe.
Este extrem de impulsiv(ă), punându-și atât propria viață, cât și pe a celor din jur în pericol; încalcă regulile/legile constant; este frecvent iritabil(ă) și agresiv(ă); este lipsit(ă) de sensibilitate pentru cei din jur. Aceste caracteristici sunt tipice pentru tulburarea de personalitate antisocială. O persoană cu borderline este impulsivă și se enervează foarte ușor, însă nu manifestă comportamente de încălcare a legilor sau de vătămare a celor din jur. Din potrivă, sunt extrem de sensibili (sensibile) la persoanele din jur.
Care se îngrijorează constant, fiind permanent într-o stare de neliniște și anxietate. Stare ce este însoțită de manifestări ale organismului (numite hiperactivitatea sistemului nervos autonom). Pe lângă acestea, prezintă și dificultăți în a se concentra și este irascibil. Aceasta este o descriere sumară a tulburării de anxietate generalizată. Persoanele cu Borderline pote avea episoade anxioase, legate de teama de abandon (real sau imaginar). În aceste momente sunt activate scheme cognitive disfunționale ce creează o stare de anxietate - nu formează tulburarea de anxietate generalizată.
În concluzie, înainte de a pune diagnosticul de Tulburare de Personalitate Borderline, este importantă realizarea diagnosticului diferențial, care se face cu:
Tulburarea Depresivă,
Tulburarea Bipolară,
PTSD sau
alte tulburări de personalitate.
Comments