top of page
Psiholog-Alexandra-Nae.jpg

ANTRENAMENTUL MENTAL PENTRU SPORTIVII DE PERFORMANȚĂ

Antrenamentele fizice, tehnice și tactice sunt obligatorii, însă cum rămâne cu antrenamentul mental („psihicul”)?

Aici intervine rolul psihologului sportiv și al mental coaching-ului în sporturile de performanță.

 

Mai jos este opinia câtorva antrenori de tenis cu care colaborăm în legătură cu rolul psihologului sportiv 👇

sau

Hai să-ți arăt cum arată un plan de mental coaching, structurat pe sesiuni, obiective specifice și cadrul de desfășurare.

psih. Alexandra Nae

Principalele probleme cu care se poate confrunta un sportiv de performanță:

Tennis Serve

Cum poate un Psiholog Sportiv
să îi vină în ajutor ANTRENORULUI?

Realizând un mini-sondaj de opinie în rândul antrenorilor de tenis de la unul din Cluburile cu care colaborez, au reieșit următoarele nevoi, respectiv, așteptări ale acestora de la un psiholog sportiv:

  • Să îl facă pe sportiv să își înțeleagă propriile emoții;​

  • Sa îl facă să își gestioneze propriile emoții;​

  • Să lucreze cu motivația sportivului: să îl motiveze atunci când e demotivat, respectiv să îl aducă „cu picioarele pe pământ” atunci când este supramotivat;​

  • Să descopere ce îl motivează pentru a-l aduce “in the zone”;​

  • Să lucreze pe anxietatea de de performanță;​

  • Să îl scape de teama de eșec;​

  • Să îi crească încrederea în forțele proprii (stimă de sine scăzută);​

  • Să discute cu părinții și să medieze posibilele conflicte sau să „liniștească” părinții;​

  • „Să mă înveți cum să comunic eficient cu elevul” (tehnici de comunicare, comunicarea adaptată la profilul de personalitate al sportivului, predarea adaptată profilului psihologic al sportivului);​

  • „Să îmi comunici evenimentele majore care îi pot impacta performanța elevului” (spre exemplu, comorbidități clinice + explicații, consum de droguri sau alte substanțe, traume, factori stresori, etc.).

TENISUL ȘI ... MENTALUL

Pentru noi, tenisul este un sport mental - unde contează mai mult agilitatea emoțională & tactica și mai puțin „mușchii”.​

Nu trebuie să ne crezi! 

Observă-te în timpul jocului:​

  • Ce se întâmplă atunci când îți trece un gând prin minte? (spre exemplu, când te gândești că adversarul tău este mai bun decât tine)​

  • Ce se întâmplă atunci când te enervezi?​

  • Ce se întâmplă atunci când loviturile exersate și perfecționate în timpul antrenamentelor ... dintr-o dată nu mai ies?

​​​​

Tenisul poate fi descris ca un sport unde capacitatea de concentrare, controlul emoțiilor, înțelegerea și gestionarea acestora reprezintă atribute extrem de importante. Ele pot decide într-o manieră covârșitoare prestația jucătorului (jucătoarei) și, implicit, rezultatul final al meciului. Din acest motiv, partea mentală nu trebuie neglijată, ci trebuie să i se acorde o importanță primordială în vederea atingerii performanței.

(psih. Alexandra Nae)

PLANIFICAREA
se realizează în funcție de:

Calendar

1

Macrociclu

Planificarea obiectivelor psihologice, integrată în planificarea obiectivelor de antrenament - pe un an.

2

Mezociclu

Planificarea obiectivelor psihologice, integrată în planificarea obiectivelor de antrenament - pe 2-3 luni.

3

Microciclu

Planificarea obiectivelor psihologice, integrată în planificarea obiectivelor de antrenament - pe o săptămână.

PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ a sportivilor de performanță

M. Epuran (apud Epuran, Holdevici, Tonița, 2001) evidențiază pregătirirea psihologică are 3 etape, formând un sistem ierarhizat:

1

PREGĂTIREA PSIHICĂ DE BAZĂ

2

PREGĂTIREA PSIHICĂ DE RAMURĂ

3

PREGĂTIREA PSIHICĂ PENTRU CONCURS

Direcțiile în care psihologul sportiv poate colabora cu antrenorul sunt:

Pregătirea psihomotrică

Pregătirea volitivă

Pregătirea cognitivă - gestionarea gândurilor automate negative

Pregătirea afectivă - gestionarea emoțiiolor intense

Pregătirea personalității

Exemple de Activități Psihologice

1. Exercițiile de concentrare:

  • Dezvoltarea atenției distributive și a atenției concentrate și însușirea unui set de abilități cu scopul de a opera cu aceste mecanisme psihologice în condiții de stres și presiune.

 

2. Utilizarea respirației ca tehnică de relaxare:

  • Respirația profundă, abdominală, unde sportivul numără pe expir până la 10, fără a-și abate atenția de la respirație / mediu. Dacă s-a lăsat distras de un gând, revine la 1 și reîncepe numerotarea. După ce sportivul și-a însușit această abilitate în sesiunile 1 la 1 și individual, se lucrează pe teren în timpul antrenamentului, însă fără a număra expirul, ci doar îndreptându-și pentru câteva secunde / minute atenția la respirație.

 

3. Însușirea principiilor de meditație de tip Mindfulness, în timpul antrenamentului:

  • Detașarea de conținutul informațional și emoțional al gândurilor (spre exemplu, gândurile sunt doar niște idei, nu niște adevăruri absolute, iar ele vin și pleacă, sunt ca valurile mării)

  • Agilitatea emoțională (flexibilitatea de a trece de la o emoție la alta, respectiv de a diminua intensitatea unei emoții în anumite contexte - spre exemplu, la antrenament când joacă cu un alt copil / adversar);

  • Trăirea în prezent („aici și acum”) - exerciții de atenție asupra stimulilor / informațiilor primite din mediu.

 

4. Relaxarea musculară progresivă (Jacobson) în mișcare:

  • ​Exemplu, încordarea și relaxarea pumnului ce ține racheta; încordarea și relaxarea diferitelor grupe musculare.

 

5. Vizualizarea mișcărilor corecte și exersarea lor la nivel mental:

  • ​Exerciții de imagierie dirijată.

 

6. Lucrul cu submodalitățile:

  • ​Exerciții specifice fiecărui sistem de reprezentare:

    • Vizual - imagine statică vs în mișcare („persoana resimte mai multă încărcătură emoțională dacă revede cu ochii minții evenimentul stresant” sau activator); color vs alb-negru; localizare; intensitatea luminii (strălucire); mărimea; viteza gândurilor; încadrarea; dimensiunea (2D / 3D); perspectiva; claritatea. Exerciții specifice pentru percepții și reprezentări - exemplu: vizualizarea adversarului și „diminuarea” lui.

    • Auditiv - dialogul interior; volumul, tonalitatea și viteza; localizarea sunetelor din mediu; ritm regulat / neregulat, cu / fără pauze; lungime / durata - exemplu: exerciții cu dialogul interior.

    • Tactil-kinestezic - temperatura („simțim ceea ce gândim”); textura, presiunea, greutatea; nivelul de flexibilitate și mișcare (emoțiile = energie în mișcare); fixarea și schimbarea; respirația.​

7. Metaforele / poveștile terapeutice

 

8. Muzicoterapia

9. Jocul de rol

 

10. Experimentele comportamentale

 

11. Expunerea în vitro și/sau în vivo

Cărți de Psihologie Sportivă

Mental Edge CBT & Mental Coaching E-book Worksheets Document.png
bottom of page