Evenimentele traumatice produc consecințe negative atât asupra corpului, cât și asupra minții.
Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) reprezintă o stare psihobiologică complex care poate să apară în urma experiențelor de viață care: a) periclitează viața și b) atunci când reacțiile de stres psihologic și somatic persistă mult timp după ce evenimentul traumatic s-a terminat.
Este, însă, important de menționat că nu oricine experimentează un eveniment traumatic dezvoltă PTSD. Dezvoltarea stresului posttraumatic este mediat, în mare măsură, de vulnerabilitatea biologică, astfel:
Unii oameni pot avea răspunsuri exagerate ale sistemului cardiovascular, cauzate de o hipersecreție de noradrenalină. Această hipersecreție apare ca urmare a activării anumitor structure ale sistemului nervos care conțin neuroni noradrenergici (trunchiul cerebral, cortexul temporal).
Ce se întâmplă în organism atunci când ne confruntăm cu o traumă?
O categorie important în lista simptomelor tulburării de stres posttraumatic sunt simptomele persistente de hiperexcitare a sistemului nervos autonom (SNA):
Ritm cardiac accelerat;
Transpirații reci;
Respirație accelerată;
Palpitații;
Hipervigilență;
Reacție exagerată de surpriză (tresăriri nervoase).
Atunci când simptomele listate mai sus sunt cronice apar tulburări de somn, pierderea apetitului, disfuncții sexuale, dificultăți de concentrare.
Sistemul nervos autonom (SNA) are o relație strânsă cu sistemul limbic, ajutând organismul pentru: 1) a odihni corpul sau 2) a-l pregăti pentru efort.
Rachel Yehuda (1990) a fost prima care a descoperit faptul că la cei cu PTSD glandele suprarenale nu eliberează suficient cortizol pentru a întrerupe reacția de alarmă/pericol.
De asemenea, studiile recente au demonstrat că persoanele cu tulburare de stres posttraumatic au niveluri de cortizol mai scăzute decât cei din grupurile de control.
Autor: Psiholog Alexandra Nae
Resurse bibliografice
Babette, R. (2013). Corpul își amintește. Psihofiziologia și terapia traumei. Editura Herlad, București.
Halloran, T. M., Linton, J. M. (2000). Stress on the job: Self-care resources for counsellors. Journal of Mental Health Counselling, 22(4), p. 354-364.
Măirean, C., Turlic, M. N. (2014). Psihologia traumei. Editura Polirom, București.
Marineanu, V., Voicu, I. (2016). Intervenția în criză și primul ajutor psihologic. Ghid operațional. Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București.
Yehuda, R., Psychological trauma, American Psychiatric Press, Washington, 1998.