
ANTRENAMENTUL MENTAL PENTRU SPORTIVII DE PERFORMANȚĂ
Antrenamentele fizice, tehnice È™i tactice sunt obligatorii, însă cum rămâne cu antrenamentul mental („psihicul”)?
Aici intervine rolul psihologului sportiv È™i al mental coaching-ului în sporturile de performanță.
Mai jos este opinia câtorva antrenori de tenis cu care colaborăm în legătură cu rolul psihologului sportiv 👇
​
sau
​
Hai să-ți arăt cum arată un plan de mental coaching, structurat pe sesiuni, obiective specifice și cadrul de desfășurare.
​
psih. Alexandra Nae
Principalele probleme cu care se poate confrunta un sportiv de performanță:

Cum poate un Psiholog Sportiv
să îi vină în ajutor ANTRENORULUI?
Realizând un mini-sondaj de opinie în rândul antrenorilor de tenis de la unul din Cluburile cu care colaborez, au reieÈ™it următoarele nevoi, respectiv, aÈ™teptări ale acestora de la un psiholog sportiv:
-
Să îl facă pe sportiv să îÈ™i înÈ›eleagă propriile emoÈ›ii;​
-
Sa îl facă să îÈ™i gestioneze propriile emoÈ›ii;​
-
Să lucreze cu motivaÈ›ia sportivului: să îl motiveze atunci când e demotivat, respectiv să îl aducă „cu picioarele pe pământ” atunci când este supramotivat;​
-
Să descopere ce îl motivează pentru a-l aduce “in the zone”;​
-
Să lucreze pe anxietatea de de performanță;​
-
Să îl scape de teama de eÈ™ec;​
-
Să îi crească încrederea în forÈ›ele proprii (stimă de sine scăzută);​
-
Să discute cu părinÈ›ii È™i să medieze posibilele conflicte sau să „liniÈ™tească” părinÈ›ii;​
-
„Să mă înveÈ›i cum să comunic eficient cu elevul” (tehnici de comunicare, comunicarea adaptată la profilul de personalitate al sportivului, predarea adaptată profilului psihologic al sportivului);​
-
„Să îmi comunici evenimentele majore care îi pot impacta performanÈ›a elevului” (spre exemplu, comorbidități clinice + explicaÈ›ii, consum de droguri sau alte substanÈ›e, traume, factori stresori, etc.).
TENISUL ȘI ... MENTALUL
Pentru noi, tenisul este un sport mental - unde contează mai mult agilitatea emoÈ›ională & tactica È™i mai puÈ›in „muÈ™chii”.​
​
Nu trebuie să ne crezi!
Observă-te în timpul jocului:​
-
Ce se întâmplă atunci când îÈ›i trece un gând prin minte? (spre exemplu, când te gândeÈ™ti că adversarul tău este mai bun decât tine)​
-
Ce se întâmplă atunci când te enervezi?​
-
Ce se întâmplă atunci când loviturile exersate È™i perfecÈ›ionate în timpul antrenamentelor ... dintr-o dată nu mai ies?
​​​​
​
„Tenisul poate fi descris ca un sport unde capacitatea de concentrare, controlul emoÈ›iilor, înÈ›elegerea È™i gestionarea acestora reprezintă atribute extrem de importante. Ele pot decide într-o manieră covârÈ™itoare prestaÈ›ia jucătorului (jucătoarei) È™i, implicit, rezultatul final al meciului. Din acest motiv, partea mentală nu trebuie neglijată, ci trebuie să i se acorde o importanță primordială în vederea atingerii performanÈ›ei.”
(psih. Alexandra Nae)
PLANIFICAREA
se realizează în funcÈ›ie de:

1
Macrociclu
Planificarea obiectivelor psihologice, integrată în planificarea obiectivelor de antrenament - pe un an.
2
Mezociclu
Planificarea obiectivelor psihologice, integrată în planificarea obiectivelor de antrenament - pe 2-3 luni.
3
Microciclu
Planificarea obiectivelor psihologice, integrată în planificarea obiectivelor de antrenament - pe o săptămână.
DirecÈ›iile în care psihologul sportiv poate colabora cu antrenorul sunt:
Pregătirea psihomotrică
Pregătirea volitivă
Pregătirea cognitivă - gestionarea gândurilor automate negative
Pregătirea afectivă - gestionarea emoțiiolor intense
Pregătirea personalității
Exemple de Activități Psihologice
1. Exercițiile de concentrare:
-
Dezvoltarea atenÈ›iei distributive È™i a atenÈ›iei concentrate È™i însuÈ™irea unui set de abilități cu scopul de a opera cu aceste mecanisme psihologice în condiÈ›ii de stres È™i presiune.
2. Utilizarea respirației ca tehnică de relaxare:
-
RespiraÈ›ia profundă, abdominală, unde sportivul numără pe expir până la 10, fără a-È™i abate atenÈ›ia de la respiraÈ›ie / mediu. Dacă s-a lăsat distras de un gând, revine la 1 È™i reîncepe numerotarea. După ce sportivul È™i-a însuÈ™it această abilitate în sesiunile 1 la 1 È™i individual, se lucrează pe teren în timpul antrenamentului, însă fără a număra expirul, ci doar îndreptându-È™i pentru câteva secunde / minute atenÈ›ia la respiraÈ›ie.
3. ÎnsuÈ™irea principiilor de meditaÈ›ie de tip Mindfulness, în timpul antrenamentului:
-
DetaÈ™area de conÈ›inutul informaÈ›ional È™i emoÈ›ional al gândurilor (spre exemplu, gândurile sunt doar niÈ™te idei, nu niÈ™te adevăruri absolute, iar ele vin È™i pleacă, sunt ca valurile mării)
-
Agilitatea emoÈ›ională (flexibilitatea de a trece de la o emoÈ›ie la alta, respectiv de a diminua intensitatea unei emoÈ›ii în anumite contexte - spre exemplu, la antrenament când joacă cu un alt copil / adversar);
-
Trăirea în prezent („aici È™i acum”) - exerciÈ›ii de atenÈ›ie asupra stimulilor / informaÈ›iilor primite din mediu.
4. Relaxarea musculară progresivă (Jacobson) în miÈ™care:
-
​Exemplu, încordarea È™i relaxarea pumnului ce È›ine racheta; încordarea È™i relaxarea diferitelor grupe musculare.
5. Vizualizarea mișcărilor corecte și exersarea lor la nivel mental:
-
​Exerciții de imagierie dirijată.
6. Lucrul cu submodalitățile:
-
​Exerciții specifice fiecărui sistem de reprezentare:
-
Vizual - imagine statică vs în miÈ™care („persoana resimte mai multă încărcătură emoÈ›ională dacă revede cu ochii minÈ›ii evenimentul stresant” sau activator); color vs alb-negru; localizare; intensitatea luminii (strălucire); mărimea; viteza gândurilor; încadrarea; dimensiunea (2D / 3D); perspectiva; claritatea. ExerciÈ›ii specifice pentru percepÈ›ii È™i reprezentări - exemplu: vizualizarea adversarului È™i „diminuarea” lui.
-
Auditiv - dialogul interior; volumul, tonalitatea și viteza; localizarea sunetelor din mediu; ritm regulat / neregulat, cu / fără pauze; lungime / durata - exemplu: exerciții cu dialogul interior.
-
Tactil-kinestezic - temperatura („simÈ›im ceea ce gândim”); textura, presiunea, greutatea; nivelul de flexibilitate È™i miÈ™care (emoÈ›iile = energie în miÈ™care); fixarea È™i schimbarea; respiraÈ›ia.​
-
​
7. Metaforele / poveștile terapeutice
8. Muzicoterapia
​
9. Jocul de rol
10. Experimentele comportamentale
11. Expunerea în vitro È™i/sau în vivo