Fiecare angajator s-a confruntat, cel puțin o dată, cu:​

• lipsa de motivare a angajaților (deși salariul este peste nivelul mediu pe economie);

• angajați „leneși” (fie își iau pauze mult prea dese, fie le place să socializeze cu colegul de birou despre diverse);

• angajați care par că nu înțeleg task-uri simple și care fac multe greșeli;

• angajați care întârzie;

• angajați care îți iau des zile libere sau concediu medical;

...și lista poate continua.

​

Studiile recente arată o incidență crescută a cazurilor de depresie și a tulburărilor anxioase în rândul populației din România. Pe scurt, acest lucru înseamnă:

• creșterea problemelor de concentrare;

• iritabilitate și irascibilitate;

• creșterea dificultăților de comunicare și relaționare;

• predispoziția pentru burnout;

• scăderea eficienței și a productivității.

​

Pe acest fond psihologic vulnerabil a fost (și este necesar) să ne adaptăm la un nou stil de viață - pandemia de COVID-19 - care, conform studiilor colegilor mei curioși din 2020, a adus:

• intensificarea îngrijorărilor legate de sănătate;

• teama de a avea o boală gravă;

• apariția somatizărilor;

• creșterea incidenței atacurilor de panică și a anxietății de sănătate;

• auto-izolarea socială (factor predispozant pentru depresie);

• pierderea locului de muncă sau

• work from home (care presupune schimbarea rutinei și a obiceiurilor zilnice, plus a lucra eficient în prezența copilului / copiilor), etc.